Imunitate

Cum funcționează sistemul imunitar

Cum funcționează sistemul imunitar

Prima dată când întâlnim un agent patogen, corpul nostru generează un răspuns imun primar. Expunerile ulterioare, pe de altă parte, beneficiază de răspunsuri imune secundare (sau de memorie). După cum este descris în secțiunea ”Tipuri de imunitate”, aceste răspunsuri diferă prin aceea, că răspunsurile de memorie sunt generate mai rapid și sunt specifice. Să analizăm aceasta mai îndeaproape.
Răspunsuri imune primare
Prima dată când întâlnim un agent patogen, celulele noastre B și T sunt ”naive”, ceea ce înseamnă că nu au nicio specificitate, sau preferință, pentru agentul patogen. Aceasta se întâmplă pentru că nu l-au mai văzut niciodată. Folosind exemplul cu departamentul de poliție, polițiștii respondenți nu au informații despre suspect. Ei răspund conform protocolului, dar poate dura mai mult, deoarece suspectul nu este încă ”în sistem”. Același lucru este valabil și pentru răspunsurile imune primare. Pentru un agent patogen care nu a fost întâlnit mai înainte, va dura câteva zile – chiar săptămâni – pentru ca să se dezvolte răspunsul imun complet. Aceasta nu înseamnă că recuperarea va dura săptămâni, dar în funcție de infecție, unele simptome pot persista sau s-ar putea să nu vă ”simțiți complet revenit”. În general vorbind, însă, pe măsură ce sistemul nostru imunitar răspunde, ne simțim puțin mai bine în fiecare zi.
Răspunsurile imune de memorie
După prima întâlnire cu un agent patogen, sistemul nostru imunitar generează un număr mic de celule care rămân mult timp, sunt specifice agentului patogen respectiv și circulă prin sânge, splină și ganglionii limfatici pentru a urmări o altă întâlnire. Gândindu-ne la forțele de poliție (sau orice serviciu în acest sens), polițiștii care sunt cei mai buni la locul de muncă probabil că vor fi păstrați mai mult timp.
Deoarece celulele noastre de memorie sunt ”experimentate”, vom răspunde mai rapid la o a doua (sau ulterioara) întâlnire. În timp ce la întâlnirea primară, anticorpii nu sunt generați timp de câteva zile, dimpotrivă, în timpul unui răspuns de memorie, anticorpii apar în doar câteva zile. Dat fiind, că acești anticorpi sunt generați de celulele care au fost cele mai eficiente în timpul infecției inițiale, ei de asemenea sunt extrem de eficienți.
Memoria și “păcatul antigenic original”
Unii agenți patogeni, cum ar fi virusul gripal, variază. Tipul de virus sau bacterii la care sunteți expus pentru prima dată este versiunea pe care sistemul imunitar va avea tendința de a și-o aminti cel mai bine. Deci, atunci când sunteți expus celui de-al doilea sau al treilea tip de agent patogen, sistemul dvs. imunitar va reacționa ca și când ar recunoaște încă primul tip. Aceasta se numește ”păcatul antigenic original”. Pentru multe infecții, acest lucru nu contează, deoarece răspunsul este ”suficient de bun”, dar pentru unele infecții, eficiența mai mică poate face diferența.
Virusul gripal este un exemplu perfect. Majoritatea oamenilor sunt conștienți de faptul că virusul gripal se schimbă regulat, ceea ce necesită administrarea vaccinurilor antigripale anuale. Cu toate acestea, vaccinul tinde să fie mai puțin eficient pentru persoanele în vârstă decât pentru copii. Acest lucru se întâmplă parțial din cauza păcatului antigenic original și, parțial, din cauza unui sistem imunitar în proces de îmbătrânire. Totuși, chiar dacă vaccinul este mai puțin eficient pentru unele persoane, acestea oricum vor avea o anumită protecție și, dacă sunt expuse la gripă, probabil că vor avea o infectare mai scurtă și mai puțin gravă. Dacă luăm din nou exemplul forțelor de poliție, dacă un polițist care, de regulă, răspunde la scenele de crimă în urma jafurilor, acum răspunde la un accident rutier, este posibil ca acesta să nu fie la fel de eficient ca și un polițist rutier.
Deși păcatul antigenic original poate fi problematic, nu este întotdeauna așa. De exemplu, în timpul pandemiei gripale din 1918, probabilitatea era mai mică pentru adulții în vârstă decât pentru adulții tineri să moară din cauza infecției. S-a stabilit că memoria imunologică a adulților în vârstă era mai eficientă împotriva tulpinii pandemice decât cea a adulților tineri. În încercarea de a depăși deficiența, sistemul imunitar al unor adulți tineri a generat un răspuns imun prea puternic, în mod tragic ducând la decese rapide și dure.
Imunitatea slăbită
Sistemul nostru imunitar poate răspunde în același timp la confruntări pe diferite fronturi. Totuși, acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să ne ajutăm pe noi înșine. Când suntem bolnavi, cel mai bine este să stăm acasă, să ne odihnim și să bem multe lichide. Acest lucru permite sistemului nostru imunitar să combată cel mai eficient infecția.
În continuare, dat fiind, că infecțiile ne diminuează resursele imunitare, suntem mai susceptibili la infecții noi în timpul și imediat după o infecție. Unii patogeni se bazează pe aceasta pentru supraviețuirea lor evolutivă. Aceștia sunt numiți ”agenți patogeni oportuniști” care așteaptă o ocazie de a provoca infecții atunci când sistemul imunitar este slab. Câteva exemple includ:
• Virusul varicelo-zosterian – Acest virus provoacă varicelă și zona zoster. Când cineva are varicelă, o cantitate mică de virus rămâne în celulele nervoase după infecție. Pe măsură ce persoana îmbătrânește sau are imunitatea slăbită din cauza stresului sau bolii, virusul se va reactiva în celulele nervoase. Pe măsură ce se reproduce, noile particule virale infectează alte celule nervoase din regiune. Acesta este motivul din care erupția tinde să arate ca o linie sau să rămână localizată într-o regiune, cum ar fi din spate către partea laterală sau lângă ochi.
• Pneumococul – Multe persoane în vârstă care se îmbolnăvesc de gripă par să-și revină și iarăși se îmbolnăvesc. Deși acest scenariu adeseori este considerat o boală lungă, în multe cazuri, ceea ce s-a întâmplat cu adevărat este că pneumococul a profitat de imunitatea slăbită cauzată de infecția gripală. Deseori, ultima infecție duce la pneumonie și, din păcate, în fiecare an, mii de adulți în vârstă mor pe timp de iarnă din cauza pneumoniei ca urmare a unui virus sau a bacteriilor care profită de imunitatea slăbită cauzată de gripă. Iată de ce vaccinurile antigripale și pneumococice sunt atât de importante pentru adulții în vârstă.
Alte întrebări pe care le-ați putea avea:
Ne întăresc vitaminele sistemul imunitar?
Unele vitamine joacă un rol în sistemul imunitar; totuși, în general, administrarea suplimentelor de vitamine nu este considerată utilă pentru protejarea unei persoane de boli. De asemenea, vitaminele nu induc niciodată răspunsuri imune specifice unui anumit agent patogen. În majoritatea cazurilor, o dietă hrănitoare, echilibrată, sportul și somnul suficient par să fie mult mai eficiente.
Contribuie zincul la tratarea răcelilor?
Studiile au arătat, că dacă administrarea zincului începe la începutul unei răceli, acesta poate reduce durata bolii cu aproximativ o zi și poate avea un efect minor până la moderat asupra gravității. Totuși, greața și efectele negative asupra gustului sunt efectele secundare cunoscute.
Ajută tratamentele complementare și alternative sistemului nostru imunitar la combaterea infecțiilor?
Dat fiind, că există diverse tipuri de tratamente complementare și alternative, este dificil de răspuns la această întrebare. Dacă sunteți interesat să încercați un tratament netradițional, este important să cercetați dacă au fost efectuate studii controlate care evaluează eficacitatea tratamentului pe care îl luați în considerare. Vorbiți cu medicul și fiți prudenți când vă bazați pe relatări anecdotice despre ameliorare.
Orice tratament poate fi evaluat în studii controlate pentru a determina eficacitatea acestuia. Dacă se va constata că este eficient, va trece probabil de la un tratament alternativ la unul general.
Cum medicamentele ne afectează răspunsul imunitar?
Diferite tipuri de medicamente au efecte diferite asupra răspunsului imun. Să aruncăm o privire mai atentă:
Medicamentele eliberate fără rețetă (EFR/OTC)
Deseori, când cineva este bolnav, primul său instinct este de a lua un medicament EFR/OTC pentru a se ”simți mai bine”. Este important să conștientizăm că multe dintre simptomele pe care le întâlnim în timpul infecțiilor nu sunt cauzate de virus sau bacterii, ci mai degrabă sunt dovezi că sistemul nostru imunitar funcționează. De exemplu, febra nu doar îi permite sistemului nostru imunitar să funcționeze mai eficient, dar face și corpul nostru o gazdă mai puțin favorabilă pentru agentul infecțios. Din aceste motive, dacă cineva ia un medicament pentru a reduce febra, numit antipiretic, acesta amortizează inadvertent răspunsul imun la infecție. Ca exemplu, pot fi analizate studiile care au utilizat antipiretice, cum ar fi acetaminofenul sau ibuprofenul, înainte de vaccinare pentru a preveni apariția febrei la copii. Studiile au constatat că copiii cărora le-a fost administrat în prealabil un antipiretic au dezvoltat răspunsuri mai mici de anticorpi decât copiii cărora nu li s-a administrat antipireticul. Vestea bună a fost că răspunsurile oricum erau suficiente pentru a proteja copiii, dar aceste studii oferă dovezi că medicamentele utilizate pentru a trata simptomele febrei se soldează cu modificări ale răspunsului imun.
Dacă cuiva îi este extrem de incomod, utilizarea unui medicament pentru a păstra comoditatea are sens, dar dacă simptomele sunt gestionabile, cel mai bine este să permitem sistemului imunitar să răspundă, sub o monitorizare vigilentă. Dacă simptomele se înrăutățesc rapid, devin grave, sau nu răspund la medicamente, solicitați tratament medical. În mod similar, cei bolnavi trebuie să bea suficiente lichide pentru a rămâne bine hidratați.
Medicamentele prescrise
Deoarece unele medicamente sunt disponibile numai atunci când sunt prescrise de un furnizor de servicii medicale, este necesar să discutăm de ce este utilizat un medicament și ce efecte secundare potențiale va avea. De exemplu, este inadecvat să luați un antibiotic pentru o infecție virală, deoarece antibioticele sunt eficiente numai împotriva bacteriilor. Diferite clase de medicamente funcționează în moduri diferite, astfel discutarea cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul despre orice efecte potențiale asupra sistemului dvs. imunitar ar fi abordarea cea mai prudentă.
Situații speciale
În unele cazuri, medicamentele sunt prescrise pentru a trata afecțiuni care compromit direct sistemul imunitar sau atunci când sistemului imunitar îi lipsesc componente importante. De exemplu, unele persoane se nasc cu o afecțiune numită agamaglobulinemie. Această afecțiune provoacă o problemă cu celulele B ale persoanei, deci acestea nu produc anticorpi. Pentru a compensa deficiența respectivă, pacienții deseori sunt tratați cu imunoglobuline, care sunt preparate de anticorpi de la donatorii de sânge.